|
Top 50 orase in care sa
locuiesti
Cele mai
multe orase medii si mari din Romania se dovedesc
a fi doar localitati fara personalitate. Doar
19 dintre ele trec clasa cand vine vorba de a
oferi un trai modern si variat.
Se iau primele cincizeci de orase
din Romania, in functie de populatie. Adica de
la Iasi (317.812 locuitori la 1 iulie 2004, conform
datelor de la Institutul National de Statistica)
la Tecuci (43.074 de locuitori, la aceeasi data).
Se ia, separat, si Bucurestiul, asa, ca sa-l avem
ca termen de comparatie. si, pe baza a nu mai
putin de douazeci si patru de criterii, care de
care mai diverse, li se dau note. Toate criteriile
iau in calcul necesitatile unei familii din clasa
medie, de la un loc de munca adecvat si bine remunerat
pana la existenta unor posibilitati cat mai diverse
de petrecere a timpului liber si de la nevoia
de a se deplasa rapid in tara si strainatate pana
la dorinta de a duce o viata sanatoasa si linistita.
Rezultatul nu este tocmai imbucurator:
din localitatile luate in calcul, doar doua au
luat note peste 7, alte sase s-au incadrat intre
6 si 7, iar unsprezece au luat note de la 5 la
6. Nu mai putin de douazeci si sase de centre
urbane au primit scoruri intre 4 si 5, altele
cinci obtinand, pe baza criteriilor, note intre
3 si 4. Elocventa este media notelor celor 50
de orase: 4,98.
Dincolo de Carpati viata e ceva
mai roz
DIFERENTE Centrele urbane din Transilvania
si Banat sunt mai prietenoase
Disparitatile regionale dintre vestul
si centrul tarii, de o parte, si sudul si estul,
pe de alta, sunt prezente si in rezultatele analizei
realizate de Capital. Mai mult, ies in evidenta
si diferentele locale, dintre zonele de deal si
de munte si cele de campie ale Olteniei, Munteniei
si Moldovei.
Timisoara pare a fi orasul in care
merita sa locuiesti in Romania. Economia in plina
dezvoltare, accesul facil la mijloacele de transport
interurbane, terestre si aeriene, institutiile
culturale si universitare pe care le gazduieste,
existenta a numeroase centre comerciale moderne,
pozitionarea geografica, ce face sa poti ajunge
in cateva ore la Viena, rata scazuta a criminalitatii
si gradul de poluare relativ redus, toate contribuie
la plasarea orasului de pe Bega pe primul loc
al topului. “Cam astea au fost si motivele
care ne-au determinat sa alegem Timisoara pentru
investitia noastra”, spune Elisabeta Gheorghiu,
proaspat repatriata din Germania impreuna cu intreaga
familie, pentru a pune pe roate o afacere.
La aproape 900 de kilometri distanta,
in celalalt colt al tarii, Constanta vine puternic
din urma. Desi pierde din cauza distantei mari
pana la munte si a uneia si mai mari pana la granita
Uniunii Europene, orasul de pe malul marii castiga
puncte importante pentru ca este principala poarta
comerciala a Romaniei si, timp de trei-patru luni
pe an, capitala turistica a tarii. Nu toata lumea
e de parere ca locul ocupat de Constanta este
meritat. “Eu de-abia am revenit in tara dintr-o
calatorie si poate sunt inca sub imperiul acelor
impresii. Insa, in acest moment, simt ca imi place
Constanta pentru ca e locul meu, unde stau si
unde am afacerea, insa, din multe puncte de vedere,
situatia de aici nu e chiar asa de buna”,
spune Nicolae Dusu, patronul celui mai mare producator
roman de BCA, Celco SA.
Pe urmatoarele trei trepte ale clasamentului
se afla Sibiul, Brasovul si Oradea, apropiate
nu numai de scorurile similare primite, ci si
de faptul ca sunt, toate, mari orase din Ardeal,
cu traditie atat in domeniul economic, cat si
in cel cultural sau educational, dar si pentru
ca sunt importante noduri de comunicatie sau ca
le ofera locuitorilor numeroase modalitati de
petrecere a timpului liber. Cam aceleasi caracteristici
au impus, pe locurile 6-7, la egalitate de puncte,
Aradul si Clujul. Surprinzator, poate, pentru
unii, pe pozitia 8 se gaseste Turda, careia se
pare ca ii prieste de minune pozitionarea favorabila,
in centrul Transilvaniei, la o intersectie importanta
de drumuri si la o aruncatura de bat de Cluj.
Ploiestiul si Pitestiul au castigat
si ele pozitii fruntase, mai ales din cauza situatiei
economice din ce in ce mai infloritoare, a accesului
la reteaua de transport interurban si a modalitatilor
de petrecere a timpului liber, pierzand puncte
din cauza gradului destul de mare de poluare,
a preturilor mari la case si terenuri sau a distantei
fata de frontiera de vest.
Pentru portiunea clasamentului de
la locul 11 la 20, scorul Ardeal - Vechiul Regat
este 5 la 5. Merita mentionata prezenta aici a
Lugojului si Mediasului, orase mai degraba mici,
dar avantajate de pozitia geografica sau de caracteristici
locale (zacamintele de gaze naturale, de exemplu),
dar si a Medgidiei, scoasa din anonimat de accesul
direct la viitoarea autostrada Bucuresti –
Constanta, la cea mai rapida cale ferata din Romania
si la canalul Dunare-Marea Neagra, dar si de situarea
la numai jumatate de ora de Constanta.
Orasele din vechiul regat se inghesuie la coada
topului
Locurile 21-39 nu furnizeaza nici
un fel de surprize, aici fiind prezente, de-a
valma, orase destul de importante, ca Buzau si
Baia Mare, si unele mai sterse, ca Roman, Zalau
sau Petrosani. Cat despre ultimele unsprezece
localitati din clasament, acestea sunt, toate,
din afara arcului carpatic. sase sunt din Moldova
(Onesti, Vaslui, Barlad, Tecuci, Focsani si Pascani),
doua din Oltenia (Targu Jiu si Drobeta Turnu Severin)
si trei din Baragan (Slobozia, Alexandria si Calarasi).
Cu mici exceptii, e vorba de orase de campie.
Tot cu mici exceptii, sunt centre urbane relativ
noi, fara istorie, sau foste targuri a caror populatie
a fost crescuta artificial in timpul industrializarii
comuniste.
“Nu surprinde deloc aceasta
situatie. Ardealul e mai dezvoltat si, din acest
punct de vedere, din motive pur si simplu istorice:
in timp ce ei au fost administrati dupa criterii
de inspiratie occidentala, de partea aceasta a
Carpatilor am fost sub influenta Imperiului Otoman.
Din pacate, dupa 1989, pe fondul dezinteresului
Occidentului fata de Romania, se pare ca discrepantele
s-au accentuat in loc sa se reduca”, crede
analistul economic Ilie serbanescu.
Bucurestiul nu a fost, din motive
lesne de inteles, inclus in clasament. Dar i-am
aplicat si lui criteriile folosite la cele 50
de orase, scorul rezultat fiind 7,60. Nota care
l-ar fi plasat pe prima treapta a topului, insa
nu la foarte mare distanta de urmatoarele doua
clasate. Capitala a punctat maxim sau aproape
maxim la accesul la infrastructura de transport,
comert, educatie si cultura, la situatia economica
si la rata criminalitatii (una din cele mai mici
din Romania), insa a pierdut la gradul de poluare,
la distanta pana la frontiera de vest, la accesul
la munte si la mare si, mai ales, din cauza preturilor
foarte mari din domeniul imobiliar.
Analistul si scriitorul Stelian
Tanase, bucurestean get-beget, spune ca ar parasi
si maine Capitala daca ar putea. “Este un
oras mizer, acultural, mutilat de comunism, de
a carui drama sunt totusi pasionat. Din pacate,
nu vad o alternativa viabila la el in Romania,
asa ca, daca ar fi sa ma mut, m-as duce undeva
in Occident”, afirma el.
Nu este alternativa la Bucuresti
“Bucurestiul este un oras mizer,
acultural, mutilat de comunism, de a carui drama
sunt totusi pasionat. Din pacate, nu vad o alternativa
viabila la el in Romania, asa ca, daca ar fi sa
ma mut, m-as duce undeva in Occident.”
Stelian Tanase, scriitor
CELE MAI BUNE SI CELE MAI VITREGE
LOCURI IN CARE SA TRAIESTI
CRITERIILE au fost: accesul la infrastructura
de transport (aeroport, autostrada, drum european
reabilitat, cale ferata principala), accesul la
comert modern (hipermarket, cash&carry, mall),
accesul la educatie, la cultura (teatru, opera
si filarmonica, cinematograf), situatia economica
(salariul mediu, rata somajului, investitiile
straine per capita), preturile din imobiliare,
gradul de poluare (a aerului, apei si solului),
accesul la munte si mare, accesul la manifestari
sportive, existenta unei gradini zoologice, rata
criminalitatii, dar si distanta pana la granita
cu UE. Fiecare a primit in media finala o pondere
intre 5% si 15%.
Orasul si scorul
1. Timisoara 7,25
2. Constanta 7,10
3. Sibiu 6,65
4. Brasov 6,58
5. Oradea 6,50
6-7. Arad 6,25 Cluj 6,25
8. Turda 6,05
9. Ploiesti 6,03
10. Pitesti 5,95
11. Lugoj 5,87
12. Targu Mures 5,80
13. Satu Mare 5,59
14. Bistrita 5,43
15. Galati 5,28
16. Iasi 5,25
17. Craiova 5,10
18. Medias 5,08
19. Bacau 5,00
20. Medgidia 4,95
21. Zalau 4,92
22. Rm. Valcea 4,88
23. Alba Iulia 4,87
24. Resita 4,85
25. Giurgiu 4,83
26. Slatina 4,80
27. Targoviste 4,78
28. Braila 4,77
29. Baia Mare 4,75
30-31. Botosani 4,60
30-31. Sf. Gheorghe 4,60
32. Tulcea 4,57
33-34. Hunedoara 4,48 Roman 4,48
35. Buzau 4,47
36-38. Deva 4,45 P. Neamt 4,45 Suceava 4,45
39. Petrosani 4,42
40. Alexandria 4,35 Orasul Scorul
41. Pascani 4,22
42. Dr. Tr. Severin 4,12
43-44. Calarasi 4,10 Tecuci 4,10
45. Targu Jiu 4,05
46. Focsani 3,90
47. Slobozia 3,80
48. Onesti 3,75
49. Vaslui 3,25
50. Barlad 3,15
CALITATEA VIETII PE PLAN MONDIAL
ZÜRICH este, potrivit unui
studiu realizat de Mercer, pe primul loc in ceea
ce priveste calitatea vietii in marile orase,
urmat la mica distanta de Geneva si apoi de Vancouver,
Viena si Auckland (Noua Zeelanda).
TOPUL realizat de Economist Intelligence
Unit (EIU) in 2005 ia in calcul statele lumii.
El plaseaza Irlanda pe locul 1, cu un scor de
8,333, urmata de Elvetia, cu 8,068, Norvegia,
cu 8,051, Luxemburg, cu 8,015, Suedia, cu 7,937,
si, foarte aproape, Australia, cu 7,935. Italia
se afla pe locul 8, Spania, pe 10, Statele Unite,
pe 13, Franta, pe 25, Germania, pe 26, iar Marea
Britanie, pe locul 29.
MEDIA UNIUNII EUROPENE este 7,504,
cu unsprezece sutimi sub scorul inregistrat de
SUA.
ROMANIA este plasata in acest clasament
pe locul 58, cu scorul de 6,105, o pozitie in
spatele Bulgariei (6,162). Inaintea tarii noastre
se mai afla, printre altele, Cehia, Ungaria, Slovacia,
Polonia, Croatia, Turcia, dar si o serie de tari
din Asia de Sud-Est si America de Sud, iar dupa
noi vin tarile baltice, Serbia, Albania, Ucraina,
Moldova sau Rusia, plus state africane sau din
Asia Centrala.
Un oras neprietenos sau anost ne imbolnaveste
de nervi
IMPACT Intreaga viata, de la relatiile
de familie pana la modul in care ne comportam
la munca sau la scoala, poate fi influentata de
locul in care traim
O urbe in care nu ne simtim in apele
noastre sau in care nu avem cu ce sa ne umplem
timpul ne scade randamentul si stimuleaza depresiile.
Sa presupunem ca v-ati construit
casa visurilor - incapatoare, confortabila, frumoasa
de-a dreptul. Iar pe langa ea v-ati amenajat o
curte cu tot ce-i trebuie unui om obisnuit sa
se simta bine: un foisor in care sa luati masa
de primavara pana toamna, un gratar, un loc de
joaca pentru copii, o cusca cocheta pentru caine,
eventual si o mica piscina.
Cu toate acestea, imediat ce iesiti
pe poarta simtiti ca ceva nu e in regula. Orasul
in care locuiti e gri si la propriu, si la figurat.
Blocuri ceausiste cu tencuiala crapata si culorile
spalate de ploi marginesc toate cele cateva strazi
mai largi, exagerat numite bulevarde, iar in centru
cateva cladiri ceva mai aratoase adapostesc institutiile
administratiei publice. Ici-colo, cate o casa
noua sau renovata mai sparge monotonia, impreuna
cu nelipsitele sedii de banci din sticla si otel.
Intr-un astfel de loc, oferta de locuri de munca
bine platite e foarte limitata, la fel si cea
de petrecere a timpului liber: singurul cinematograf
si-a inchis portile de doi ani, iar sala de spectacole
a primariei gazduieste din an in Paste concerte
cu formatii de mana a treia, piese de teatru jucate
de cercul de profil al liceului sau cate o campanie
de evanghelizare sustinuta de un pastor american
cu voce rasunatoare. Cumparaturile se fac fie
in piata, fie luand la rand magazinele de la parterul
blocurilor, iar drumul pana in cel mai apropiat
mare oras se transforma in cosmar din cauza soselei
pline de gropi ce duce intr-acolo.
Multi vor recunoaste in aceasta
descriere, cel putin partial, o asezare pe care
o stiu sau unde chiar locuiesc in prezent. Din
pacate, in Romania, mai ales in Oltenia, Baragan
si Moldova, exista numeroase centre urbane carora
le lipsesc unele din cele mai importante functii
ale orasului. “Intr-adevar, nu prea avem
ce face pe-aici. Noi, tinerii, iesim sa ne plimbam
seara pe bulevardul central, uneori il parcurgem
de la un capat la altul de zece ori. Mai rau e
cand ploua sau iarna, ca trebuie sa ne inghesuim
prin baruri. Am auzit ca se construieste un magazin
Kaufland la noi – cred ca o sa ma duc acolo
in fiecare zi”, spune un elev al Colegiului
National “Roman Voda” din Roman. “Calitatea
vietii ne influenteaza randamentul la scoala,
la locul de munca, dar si relatiile cu cei din
jur. Nu este deloc o intamplare ca rata depresiilor
a crescut vertiginos in ultimii ani”, arata
psihologul Augustin Cambosie, co-presedintele
Federatiei Romane de Psihoterapie. El arata ca
suntem, de multe ori, prinsi intr-un cerc vicios:
din cauza starii psihice induse de mediul neprietenos
in care locuim, nu mai suntem in stare ca, fiecare
pe felia lui de activitate, sa identificam mijloacele
prin care am putea schimba lucrurile in bine.
“In ultima vreme, tendinta este sa asteptam
ca problemele noastre sa fie rezolvate de Uniunea
Europeana”, crede Cambosie.
Asteptare care are mari sanse sa
se dovedeasca inutila, avand in vedere ca unul
dintre principiile pe baza caruia Bruxelles intinde
o mana tarilor membre sau candidate este cel al
parteneriatului. Cu alte cuvinte, UE ar putea
sa ne ajute sa schimbam, mai mult sau mai putin,
modul in care traim, inclusiv cel in care interactionam
cu orasele noastre, cu conditia sa ne implicam
si noi.
LOCALITATILE MICI NU SUNT PREA SEXY
In primele zece clasate, doar UN
ORAS are mai putin de 100.000 de locuitori. In
urmatoarea grupa de zece sunt PATRU localitati
din aceasta categorie, iar pe locurile 21-40 se
afla PAISPREZECE orase de dimensiuni medii. Asta
in timp ce, in ultimele zece clasate, OPT au mai
putin de 100.000 de locuitori. Este evident ca,
pe masura ce populatia scade, se reduc si “calitatile”
unei localitati (de la oferta educationala si
de petrecere a timpului liber la situatia economica).
Orasul si randamentul
“Calitatea vietii ne influenteaza
randamentul la scoala, la locul de munca, dar
si relatiile cu cei din jur. Nu este deloc o intamplare
ca rata depresiilor a crescut vertiginos in ultimii
ani.”
Augustin Cambosie,
psiholog, co-presedintele Federatiei Romane de
Psihoterapie
Sursa CAPITAL
|
